Dorin Cioabă s-a apucat serios de școală la 35 de ani și a terminat două facultăți simultan: „Nu am avut note mari, am avut note de trecere.” Autointitulat „rege al romilor”, Cioabă a publicat recent în mediul online două diplome de licență și una de masterat. Postarea a fost o reacție la CV-ul fostului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, care menționase o facultate la care nu fusese student.
După ce a obținut diploma de Bacalaureat, Dorin Cioabă s-a înscris la două facultăți din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu: Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene, unde a obținut diploma de licență în 2010, și Facultatea de Drept, unde a luat licența în 2012. Un an mai târziu, Cioabă a finalizat studiile de master în Drept European. El menționează că Facultatea de Drept a fost făcută pe locurile cu taxă, iar cealaltă facultate pe locurile dedicate romilor.
Concluzia noastră: atunci când vorbim despre studii superioare la vârste ce depășesc 25–30 de ani, gândul ne duce adesea la celebra vorbă din popor: „A trecut prin școală și nu s-a prins nimic de el, exact cum trece gâsca prin apă.” P.S. Dorin Cioabă, deși te prezinți astăzi ca un „intelectual” al etniei, a cărei conducere familială se proclamă „regală”, impresia pe care o lași este departe de a fi impresionantă pentru publicul larg. Încercarea ta de a te compara cu Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, într-o notă glumeață, nu reușește să creeze efectul dorit. Chiar dacă Moșteanu a avut acces la mai multă școală decât Nicolae Ceaușescu, și el fost conducător suprem al Armatei, ceea ce contează cu adevărat este relevanța și substanța cunoștințelor. În acest context, atât Cioabă, cât și Moșteanu sau Ceaușescu, rămân personaje marcate de o educație limitată și de diplome care, în ochii criticilor, ridică semne de întrebare. Ironia situației este că, în ciuda titulaturilor și a pozițiilor, valoarea reală a pregătirii lor este mult mai nuanțată și, în multe privințe, contestabilă.
Morala: Apropo de titlurile de „rege” sau „împărat” ale etniei rrome, acestea par să fi fost folosite ca o tactică de ridiculizare a ideii de monarhie în România, promovată, ironic, chiar de Ion Iliescu, cu origini rrome. Adevăratul Rege al României a fost pierdut de două ori: în 1947 și apoi în 1990, când „boborul” l-a ales pe Iliescu. Efectele se resimt și azi, prin urmașii săi din CCR și prin câteva sute sau chiar mii de persoane influente.
Leave a Reply