Nostalgicii comunismului au tremurat din nou la mormântul lui Nicolae Ceaușescu. Vreo zece persoane s-au adunat, ca în fiecare an. Un fost vecin din comuna natală i-a adus două tablouri, pe care le-a luat cu el la plecare, pentru a le așeza acasă, pe pereți. Trei „tovarăși” au depus coroane, iar alții au dezbătut probleme politice ale țării. „Avem 50 de miliarde de lei deficit bugetar. Păi, în această situație, ce mai putem face? Industria este distrusă”, se aude printre cruci. În viscolul Crăciunului, tovarășii au făcut politică lângă mormântul „președintelui etern”.
Concluzia noastră: acest tip de persoane, animate de nostalgia unui regim apus, chiar și atunci când acesta a fost dictatorial, nu fac decât să reactiveze frica și neliniștea adânc înrădăcinate în conștiința a milioane de români. Pentru cei care au trăit direct acele vremuri, asemenea atitudini redeschid răni vechi și readuc în memorie o perioadă marcată de lipsuri, constrângeri și suferință, o etapă a istoriei care rămâne, pentru mulți, o amintire dureroasă și tristă.
P.S. Nu ai cum să regreți un regim totalitar precum comunismul, care în România, între 1947 și 1989, a însemnat nu doar criză și teroare, ci și aproape un milion de victime: deportări, colectivizare forțată, muncă silnică, anihilarea rezistenței anticomuniste, împușcarea celor care încercau să emigreze, morții de la Revoluția din decembrie 1989, dar și frica generalizată în care se zbătea poporul.
La toate aceste atrocități, începute de comuniști odată cu preluarea puterii, se adaugă și cele comise de regimul Ceaușescu (1965–1989), pe care, din păcate, le regretă astăzi cei privilegiați ai acelei perioade. Fără nicio ezitare, îi adăugăm aici și pe cei slab pregătiți, câteva milioane de votanți care, de 36 de ani, au fost manipulați de gașca FSN-istă, care nici acum nu a cedat puterea.
Un cizmar cu patru clase a ajuns să fie jelit, în timp ce elitele care au făurit România Mare la 1 Decembrie 1918, alături de întreaga intelectualitate a partidelor istorice, morți în temnițele comuniste, nu sunt amintiți nici măcar în manualele de istorie.
Timp de zece ani, „marele absent de la Cotroceni” a avut grijă să-și ducă la bun sfârșit singurul proiect — România educată — care, iată, a produs o societate ajunsă să-l regrete pe Ceaușescu.
Morala: Suntem o națiune prea tânără pentru a înțelege pe deplin valorile democratice. Între 1918 și 2025, România a trecut prin perioade dramatice: trebuie să scădem din această perioadă cei 45 de ani de comunism și cei 36 de ani sub FSN. Din acest motiv, în loc să ne venerăm adevărații eroi care au construit și apărat țara, ne trezim jelindu-l pe călău și ignorând sacrificiile celor care ne-au oferit libertatea și demnitatea.
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/nostalgicii-comunismului-au-mers-la-mormantul-lui-ceausescu-au-adus-tablouri-si-au-discutat-despre-politica-vremii-3561327
Leave a Reply