Se pare că doamna Elena Udrea a descoperit, în sfârșit, poteca spre liniștea sufletească: post negru vinerea, rugăciuni dimineața, la prânz și seara, și o Biblie mereu la îndemână. După ieșirea din închisoare, fosta ministră a Turismului își petrece timpul alături de familie, pregătindu-se — cum altfel? — de o vacanță la soare, că doar patru ani fără mare pot zgudui spiritul oricui.
Ne bucurăm sincer, doamnă Udrea, că ați ales calea bisericii. Nimeni nu e fără de greșeală pe lumea aceasta. Totuși, așa, în spirit de prietenie creștinească, îndrăznim să sugerăm că, înainte de rugăciuni și posturi negre, ar prinde bine și o mică întoarcere la generozitate. Căci dacă tot ați pornit pe drumul smereniei, poate n-ar strica să priviți spre dressingul acela celebru, doldora de poșete ce ar putea finanța, lejer, câteva centre sociale, ori spre colecția de bijuterii care ar lumina multe destine. Un gest de caritate autentică ar cântări în fața cerului mai mult decât orice declarație sclipitoare.
Desigur, lumea încă își amintește de condamnarea primită și de discuțiile aprinse privind modul în care a fost acumulată o parte din avere — de aceea mirarea publicului nu este chiar de neînțeles. Dar, vorba aceea: niciodată nu este prea târziu să îndreptăm ce poate fi îndreptat. Dacă vă aflați cu adevărat pe calea credinței, atunci să fie una sinceră, profundă, plină de căință și fapte bune — nu doar cu afirmații pioase livrate exact când camerele prind cel mai bun rating.
Smereniei îi stă cel mai bine în practică, nu în declarații. Iar când vorbele se potrivesc cu faptele, atunci da — se deschide și cerul, și înțelegerea oamenilor.
Elena Udrea a luat calea rugăciunii: ține post și citește Biblica: ”Vinerea țin post negru”
Leave a Reply