Mircea, dragostea noastră… președintele (pentru câteva ore) Ah, Mircea Geoană, veșnicul aspirant la gloria supremă, revine pe scena politică românească cu o nouă misiune: să devină președintele țării! După ce a petrecut câțiva ani într-o funcție decorativă la NATO – căci, să fim sinceri, puțini și-au amintit că era acolo – acum își amintește brusc că e român și că România are nevoie de el. Mă întreb: o fi NATO mai sărac fără el? Sau pur și simplu n-au observat nici când a venit, nici când pleacă? Îl anunță pe Jens Stoltenberg, ca pe un profesor din liceu că renunță la școală pentru a deveni, desigur, vedeta României. Stoltenberg, probabil cu o sprânceană ridicată, i-a spus politicos că înțelege – nu că ar fi avut de ales. Dacă NATO nu va mai putea funcționa fără adjunctul lui Geoană, lumea va afla doar după ce acesta își împlinește destinul prezidențial. Până atunci, NATO va merge mai departe, cu sau fără el, în mod miraculos. Ce ne face să credem că Geoană va fi președintele ideal? Poate acea memorabilă seară din 2009, când a topăit – la propriu – de fericire, crezând că a câștigat alegerile. Desigur, Mircea a fost primul președinte… pentru câteva ore. A avut până și momentul emoționant cu “Mihaela, dragostea mea, am învins!”, un discurs care părea că vine direct dintr-o telenovelă prost scrisă. Cine ar fi putut să prevadă că numărătoarea reală a voturilor îi va strica serbarea? O mică problemă: n-a câștigat. Ups! Dar să nu uităm episodul care a pus cireașa pe tort: vizita la Sorin Ovidiu Vîntu, fix înainte de alegeri. Căci ce poate spune mai mult despre un candidat prezidențial decât o vizită nocturnă la un personaj controversat, ulterior arestat? Să fie o coincidență că acel episod l-a făcut să piardă tot? Sau poate doar un exemplu de timing perfect… dezastruos? Acum, la ani distanță, Geoană vine cu o nouă promisiune. Poate de data asta va învăța să câștige fără să sărbătorească prea devreme. Sau măcar să evite să se înconjoare de oameni care, accidental, ajung în închisoare. Dar cine știe? Poate ne vom trezi iar cu un Geoană care topăie de bucurie la exit-poll-uri, doar pentru ca apoi să fie învins la scor. Mircea, dragostea noastră, sperăm ca de data aceasta să nu ne dezamăgești… prea tare.