Călin Georgescu i-a pupat pantofii lui Sorin Frunzăverde! „Era de un servilism execrabil!” Fostul deputat Liviu Spătaru șterge pe jos cu Călin Georgescu, dezvăluind scene incredibile, umilitoare, în care favoritul sondajelor de opinie pentru alegerile prezidențiale a fost pus la colț de către Sorin Frunzăverde, fostul ministru al Mediului! Este vorba despre întâmplări din mandatul 1996-2000, când „amicul” Frunzăverde ocupa funcția de ministru. Umilința supremă era pupatul pantofului, un obicei oriental adus pe la noi de otomani. Lui Frunzăverde îi plăcea la nebunie acest ritual, în care cei aflați în vizor trebuiau să-i pupe pantoful, altfel era jale. După un timp destul de îndelungat, a apărut și mapa, adusă de Călin Georgescu. Era incompletă! Cei doi s-au retras pentru a dezbate situația, dar s-au întors extrem de iritați, cu Frunzăverde roșu ca în prag de apoplexie. Situația s-a înrăutățit, iar Călin Georgescu a fost supus ritualului pupării pantofului ministerial, căruia i s-a supus fără crâcnire!
Concluzia noastră: Candidatul „suveranist” Călin Georgescu se pare că și-a construit toată cariera profesională pe criteriul servilismului, nu pe meritocrație, așa cum ar fi normal.
P.S. Când istoria se repetă sub alte forme, dar cu aceleași metehne, ne întrebăm dacă „Mesia de la Răsărit” chiar înțelege sensul meritocrației sau dacă acest concept rămâne pentru el un mister la fel de mare ca democrația reală pentru domnitorii care își cumpărau tronul de la Poartă. De-a lungul secolelor, am văzut cum supunerea a fost ridicată la rang de artă, iar lingușitorii au fost mai puternici decât vitejii. Nu despre trecut vorbim însă, ci despre prezentul în care pantofii unui fost ministru străluceau nu doar de lustru, ci și de urmele plecăciunilor celor care îi venerau puterea. Nu el e problema, ci cei care au renunțat la propria demnitate, închinându-se fără rușine. Așa ajungem și la noul „ales” al neamului, cu rădăcini bine înfipte în trecutul roșu. Vi-l imaginați în marile palate ale lumii, plimbându-se demn? Sau, mai degrabă, îngenuncheat, târându-se prin coridoarele Kremlinului sau ale Casei Albe? Ba chiar am putea întoarce privirea spre alții: Trump, Musk, Vance – stând la rând să-și plece capul în fața lui Putin. Călin Georgescu, tu cum te-ai descurcat la ONU? Ai păstrat aceeași plecăciune? Sau acolo ai jucat rolul omului vertical, doar pentru a-ți păstra locul la masă?
Morala: De-a lungul istoriei, România a avut de prea multe ori conducători care și-au plecat capul, dar prea rar oameni de stat care să stea drepți. De la domnitorii care își cumpărau tronul până la politicienii de azi, care își caută stăpâni la Bruxelles, Rusia, Washington sau Beijing, istoria pare să se repete sub alte forme, dar cu aceleași slăbiciuni. Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de lideri cu coloană vertebrală, nu de figuri șterse, gata să-și plece genunchii în fața celor puternici. Are nevoie de oameni care să își asume decizii pentru binele țării, nu de executanți care doar recită directive primite din exterior. Ca să te cităm pe tine, Călin Georgescu, „despre asta vorbim”. Despre o Românie care nu mai vrea să fie un pion pe tabla de șah a altora, ci un stat care își decide singur viitorul, cu demnitate și responsabilitate.
https://expressdebanat.ro/calin-georgescu-i-a-pupat-pantofii-lui-sorin-frunzaverde-era-de-un-servilism-execrabil/?
Leave a Reply