Călătorie de coșmar: o pasageră a făcut 27 de ore între Galați și Arad

Călătorie de coșmar: o pasageră a făcut 27 de ore între Galați și Arad

Călătorie de coșmar: o pasageră a făcut 27 de ore între Galați și Arad 650 355 C Ovidiu

27 de ore cu trenul. Nu e glumă, e CFR. Într-o țară membră a Uniunii Europene, o călătorie cu trenul de la Galați la Arad a durat… 27 de ore. Nu vorbim despre o expediție exotică sau despre un tren turistic, ci despre transport feroviar de bază. Un adevărat record negativ, explicat sec de CFR Călători prin clasica formulă: vreme nefavorabilă. Pasagera a plecat miercuri la prânz din Galați. Trenul a întârziat suficient cât să piardă legătura inițială. A urmat un al doilea tren, care și el a bifat performanța de peste 400 de minute întârziere. Interregio București Nord–Curtici trebuia să ajungă la Arad la ora 9:47 dimineața. A ajuns după mai bine de 7 ore de așteptare suplimentară. Practic, o zi întreagă pierdută pe șine.

Costul experienței? Aproape 400 de lei. Durata? Mai mult decât un drum cu mașina din România până în vestul Europei. Concluzia pasagerei? Vrea banii înapoi. Perfect justificat. CFR explică: s-au rupt cabluri de alimentare cu energie electrică din cauza vremii. Corect, vremea a fost dificilă în toată țara. Dar întrebarea rămâne: cum să nu fie CFR Călători aproape de faliment când ajungi să faci 27 de ore între două orașe importante? Vara e prea cald, iarna e prea frig, primăvara plouă, toamna bate vântul. Practic, trenurile românești sunt alergice la climă.

Problema reală nu este vremea, ci lipsa cronică de investiții: șine nereparate de zeci de ani, gări degradate unde oamenii străzii și-au făcut adăpost, săli de așteptare inexistente, băi în care nu poți intra nici cu mult curaj. Mizerie, abandon și improvizație — toate pe banii călătorilor. Și totuși, în acest peisaj dezolant, conducerea merge excelent. Directorul general al CFR a raportat venituri de aproximativ 11.000 de euro pe lună (iulie 2025), iar în 2024 salariile directorilor depășeau 20.700 de lei net lunar. Performanță de top. Nu pentru companie, ci pentru buzunarul personal.

Întrebarea rămâne: pentru ce este plătit acest om? Ce anume justifică un salariu „occidental” într-un sistem care funcționează la nivel de secol trecut? Ce reformă, ce modernizare, ce salvare de la faliment? Cazul evidențiază, astfel, falimentul managerial din instituțiile publice, unde lipsa de competență și responsabilitate continuă să producă efecte directe asupra cetățenilor.

 

27 de ore cu trenul, călătoria unei femei de la Galați la Arad

Banner

Leave a Reply

    Back to top