România a mai bifat o performanță instituțională: Curtea Constituțională n-a putut decide pentru că… n-a fost cine. Când lucrurile devin sensibile, când miza nu mai e doar o virgulă juridică, ci bani europeni și credibilitate de stat, unii judecători descoperă brusc virtuțile absenței. Cvorumul e opțional, responsabilitatea e negociabilă. Cinci judecători au rămas în sală, iar ceilalți — judecătorii PSD, viermii roșii — au ales varianta clasică: ieșirea strategică. Dezbaterile s-au suspendat, apoi s-au evaporat. Se pare că nu a sunat Lia la timp. Sau poate a sunat prea bine și mesajul a fost clar: „Mai vedem, mai amânăm.”
Așa funcționează independența „adaptată”: nu se votează împotrivă, nu se asumă nimic, se amână elegant. Constituția e invocată des, dar aplicată selectiv, mai ales când decizia ar putea deranja rețelele de privilegii și interesele politice care i-au propulsat acolo. În rest, totul e în regulă. Sistemul se protejează, timpul trece, iar publicul este invitat să aștepte următoarea ședință. Poate atunci va suna cine trebuie.
https://hotnews.ro/ccr-decizia-pensii-magistrati-a-treia-sedinta-2139266
Leave a Reply