Patriarhul Daniel a transmis, marți, un mesaj de condoleanțe după decesul lui Ion Iliescu, în care afirmă că fostul președinte a avut o atitudine de respect față de Biserica Ortodoxă Română, chiar și înainte de a ocupa scaunul de la Cotroceni. Potrivit acestuia, după Revoluția din 1989, Ion Iliescu a considerat necesară afirmarea libertății cultelor religioase din România și a permis reintroducerea religiei în școlile de stat, precum și prezența preoților de caritate în diferite instituții ale statului, potrivit tradiției românești anterioare perioadei comuniste.
Concluzia noastră: Astăzi, 7 august 2025, în ziua înmormântării lui Ion Iliescu, ne oprim pentru un moment de reflecție. Dorim să evocăm un vechi adagiu latin, plin de înțelepciune și cumpătare: „De mortuis nihil nisi bonum.” – „Despre cei morți, numai de bine.”
P.S. Patriarhul Daniel, conducătorul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj oficial de condoleanțe la moartea fostului președinte al României, Ion Iliescu. În același timp, a dorit să evidențieze și atitudinea de respect pe care acesta ar fi manifestat-o față de Biserica Ortodoxă în perioada postcomunistă, contribuind – într-o anumită măsură – la readucerea credinței în spațiul public românesc. Totuși, această afirmație ridică semne de întrebare. Dacă Ion Iliescu ar fi fost un dizident politic autentic, de talia lui Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu sau Corneliu Coposu – oameni care au plătit cu viața sau cu ani grei de temniță pentru convingerile lor –, poate că un asemenea omagiu ar fi avut o altă greutate. Dar realitatea istorică ne arată că, între 1957 și 1989, Ion Iliescu a fost un membru loial al Partidului Comunist Român – un „PCR-ist sadea”, cum l-ar numi unii. A făcut parte din sistemul care a prigonit Biserica, a marginalizat credința și a trimis sute de preoți, călugări și credincioși în închisori, unde au fost torturați și supuși la reeducare. Aprecierea unor gesturi de reconciliere religioasă post-1989 nu trebuie să șteargă memoria suferinței din perioada comunistă, nici să rescrie trecutul în cheie convenabilă. Istoria nu trebuie uitată, ci asumată – cu tot cu umbrele sale.
Morala: Ion Iliescu, comunist de rang înalt în anii regimului totalitar, a avut, paradoxal, două roluri majore în viața publică a României. În prima jumătate a vieții, ca exponent al Partidului Comunist, a fost parte a unui sistem care a încercat să elimine Biserica din viața omului – să scoată credința din sufletul societății. Ajuns președinte după 1989, a permis reîntoarcerea Bisericii în viața publică. Însă această revenire a fost, uneori, însoțită de o apropiere riscantă de zona politică. Astfel, s-a ajuns ca, la finalul slujbelor, unii preoți să-i sfătuiască pe credincioși „cum să voteze, să fie bine, să nu fie rău”. Aceeași scenă s-a repetat, din păcate, și în decembrie 2024 – de data aceasta în favoarea lui Călin Georgescu și a partidului AUR.
https://www.radioromania.ro/Actualitate/patriarhul-daniel-ion-iliescu-a-avut-o-atitudine-de-respect-fata-de-biserica-ortodoxa-romana-id97383.html?
Leave a Reply