Diana Șoșoacă a votat la vedere și a scris pe buletin numele lui Ceaușescu și Codreanu, în semn de protest față de alegeri. Europarlamentarul Diana Iovanovici Șoșoacă, liderul partidului SOS România, a stârnit din nou controverse duminică, în ziua alegerilor prezidențiale, după ce a votat în mod deliberat în afara cabinei de vot, la vedere, și a scris pe buletinul de vot numele unor figuri istorice, precum Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Ceaușescu, Vlad Țepeș și Avram Iancu. După ce a plasat ștampila de vot pe numele scrise de mână pe buletin – inclusiv pe propriul nume și pe partidul SOS România – Diana Șoșoacă a fost avertizată de polițiștii prezenți în secție că încalcă legea electorală. Răspunsul său a fost tranșant: „Dați-mi amendă, că eu sunt un om asumat. Asta este România!”
Concluzia noastră: Show marca Șoșoacă în ziua alegerilor! Pe 4 mai, la prezidențiale, europarlamentarul a dat din nou de furcă autorităților, după ce s-a trecut pe buletinul de vot lângă Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare. „Dați-mi amendă, că eu sunt un om asumat!” a tunat Șoșoacă, într-un nou moment de teatru politic. Diversiune? Strategie? Sau doar o nouă zi obișnuită pentru senatoarea-spectacol?
P.S. Deși Diana Șoșoacă critică vehement Uniunea Europeană și ceea ce numește „democrația ei coruptă”, rămâne o întrebare firească: ar fi avut același curaj să candideze împotriva lui Vladimir Putin, la Moscova? Ar fi putut să comită acolo gesturi similare, pe care le numește patriotice, dar care par mai degrabă manifestări excentrice cu tentă schizoidă? Din păcate, ceea ce trăim nu mai este doar un spectacol politic, ci o dovadă că patologia poate trece drept curaj, iar absurdul devine acceptabil într-o democrație care tolerează uneori prea mult. Pentru că, în ciuda tuturor atacurilor ei, tot democrația îi permite să existe și să se exprime liber. Paradoxal, nu?
Morala: Dacă am fi trăit în epoca lui Sigmund Freud, probabil că Diana Șoșoacă ar fi fost un caz de studiu clinic, diagnosticată cu un sindrom fictiv, dar sugestiv: „patriotism delirant în formă agresiv-putinistă”. În loc să primească ajutor specializat sau, cel puțin, un semnal de alarmă colectiv, românii au preferat să o trimită cu acte în regulă în Parlamentul European. Acolo, cu legitimitate deplină, își poate continua seria de manifestări care frizează mai degrabă psihodrama decât politica. O democrație tolerantă a lăsat loc delirului să se îmbrace în hainele patriotismului, iar efectele se văd – și se aud – de la Bruxelles până la Moscova.
Leave a Reply