Fostul premier Victor Ponta a fost audiat vineri la DIICOT, în calitate de parte vătămată, într-un dosar care vizează manipularea unor fotografii controversate apărute în campania prezidențială din 2025. Cazul a pornit de la imaginile prezentate anul trecut de Elena Lasconi, în care Ponta apărea alături de Nicușor Dan și Florian Coldea, despre care fostul lider PSD susține că sunt false. Deși anchetatorii au identificat deja patru suspecți acuzați de falsificarea pozelor, promptitudinea acestor cercetări ridică semne de întrebare cu privire la alte momente din cariera sa care au rămas neelucitate de către justiție.
Este paradoxal cum instituțiile statului se mobilizează atât de eficient pentru a curăța imaginea unui politician, dar par să ignore declarații publice care indică decizii executive cu impact devastator asupra cetățenilor. Mai exact, ne referim la afirmațiile lui Victor Ponta privind inundațiile din 2014, când acesta a lăsat să se înțeleagă că ar fi permis inundarea unor sate românești de pe Clisura Dunării pentru a proteja Belgradul. În timp ce DIICOT caută vinovații pentru niște pixeli modificați, rămâne legitimă întrebarea: de ce nu a existat o anchetă similară pentru a stabili dacă acea decizie a reprezentat un abuz de putere?
Este greu de înțeles cum un lider care a jurat pe Biblie să apere interesele României poate justifica sacrificarea propriilor localități în favoarea unui stat vecin, gest care i-a adus ulterior și cetățenia sârbă. Această discrepanță de tratament din partea organelor de control ne face să ne întrebăm dacă justiția este la fel de interesată de suferința reală a oamenilor afectați de inundații pe cât este de protejarea reputației politicienilor în timpul campaniilor electorale. Până la urmă, un abuz de putere care distruge gospodării ar trebui să cântărească mult mai greu decât o tentativă de manipulare digitală.
https://www.stiripesurse.ro/victor-ponta-audiat-la-diicot-in-scandalul-pozelor-false-din-campania-electorala_3874798?fbclid
Leave a Reply