Gigi Becali, despre șpaga pe care a trebuit să o dea ca să intre la facultate „Tata zicea că, dacă o să fac o facultate, o să-și scoată un ochi.” Gigi Becali dezvăluie că tatăl său a fost nevoit să plătească suma de 75.000 de lei în perioada lui Nicolae Ceaușescu pentru a-l ajuta să intre la facultate. Latifundiarul din Pipera urma să primească subiectele de examen dinainte, însă a refuzat întreaga „afacere”.
Concluzia noastră: Corupția la români este un obicei adânc înrădăcinat, greu de înlăturat. De-a lungul timpului, mereu s-au găsit oameni tentați de îmbogățirea rapidă, indiferent de mijloace – fie ele ilegale sau lipsite de etică – și indiferent de domeniul în care activează. Credem că responsabilitatea nu aparține doar celor care pretind mită, ci și celor care o oferă. Complicitatea în astfel de fapte alimentează un cerc vicios ce întârzie progresul și subminează valorile societății.
P.S. Cazul de față, în care Gigi Becali rememorează un episod de corupție endemică din mediul universitar al perioadei comuniste, scoate la iveală vulnerabilitatea omului în fața lăcomiei. Nostalgicii regimului comunist susțin adesea că, imediat după instaurarea regimului în 1947, conducerea a fost încredințată unor persoane fără educație sau pregătire profesională – aplicând, practic, principiul: „Pune omul slab și prost pregătit într-o funcție și îți va fi fidel pe viață.” Aceiași nostalgici argumentează că, în ultimele două decenii de comunism, s-au format numeroși „specialiști” – o afirmație pe care realitatea o contrazice dur: zeci de fabrici inutile, astăzi în ruină, au devenit simboluri ale ineficienței. Munți de beton abandonat și tone de fier vechi au rămas în urmă, pentru care milioane de români au plătit – trăind în frig, în lipsuri și înfometați, sub povara datoriilor regimului Ceaușescu. Cazul lui Gigi Becali poate fi considerat, paradoxal, o excepție. Într-o lume dominată de diplome fără acoperire și de „intelectuali de tristă amintire”, el apare mai degrabă ca un produs autentic al tranziției: un milionar descurcăreț, format la intersecția capitalismului de fațadă și a vechilor reflexe comunisto-securiste. A profitat de slăbiciunile sistemului corupt postcomunist și nu a avut pretenția de a părea altceva.
Morală: Când educația devine de formă, iar competența e înlocuită cu obediența, societatea se afundă în corupție și haos. Indiferent de regim – comunist sau capitalist – lăcomia și lipsa de etică nasc aceiași monștri. Nu diploma definește omul, ci caracterul și faptele sale. Iar atunci când întreaga societate tolerează compromisuri, cei care profită nu mai sunt excepții, ci simptome ale unui sistem bolnav.
Leave a Reply